« Un om de cuvinte, şi nu de fapte,

e ca o grădină plină de buruieni.

Şi când buruienile încep să crească,

e ca o grădină plină de zăpadă.

Iar când zăpada începe să cadă,

e ca o pasăre pe zid.

Iar când pasărea zboară departe,

e ca un vultur pe cer.

Iar când cerul începe să urle,

e ca un leu la uşă.

Iar când uşa începe să se crape,

e ca un băţ în spate.

Şi când spatele începe să se deştepte

e ca un briceag în inima ta.

Şi când inima ta începe să sângereze,

eşti mort, şi mort, şi mort cu adevărat… »